Data Naşterii : 12.06.1987
Anii : 20
Zodia : Gemeni
Ocupatia : -
Localitatea : Galati
Echipa : est
Biografie
Pe 12 iunie 1987 m-am imbibat cu prima raza de lumina. In acea perioada eram dependent de somn si hrana.
Nimic altceva interesant. Odata cu trecerea timpului am inceput sa descopar valentele sunetului si placarea vorbirii.
Desigur, faptuirea primilor pasi au constituit o adevarata importanta pentru existenta mea. Inca de atunci am simtit
un imbold ce ma indemna sa rup barierele premergatorului si sa ma tin numai pe picioarele mele. Odata depasit si
momentul fragedei pruncii, am descoperit ca nimic nu poate fi mai dureros decat sa fii lasat singur in casa pentru niste
amarate de cumparaturi.
La 6 ani am fost inscris la gradinita. Intrarea in colectivitate m-a facut sa-mi doresc multe lucruri. De unele nici nu mai
auzisem. Intre peretii scoalii numarul 40 am lasat primele regrete. N-am fost niciodata un tip preocupat de profunzimea
scrierilor literare si nici de analiza indetaliata a cifrelor. Cu toate astea, scoala m-a format din multe puncte de vedere, si
cel mai important mi-a oferit primii prieteni. Odata cu primele emotii au venit si primele dezamagiri si treptat am aflat despre
alte lucruri ce nu erau legate de scoala. Au inceput sa ma preocupe mai mult activitatile sportive, puteam citi spoturile
publicitare de pe panouri, titrarile filmelor, si astfel totul devenea brusc interesant. Am practicat pe rand: atletism, judo, box, fotbal,
baschet. M-am trezit insa ca se sfarsise clasa a 8-a si aveam de dat un test, ceva mai serios insa. Era numit "capacitate".
Impins de situatie, am incercat sa fac tot posibilul sa iau o nota de trecere pentru a duce la un rezultat final sistemul invatamantului.
Am intrat la Scoala Profesionala de Marina de unde am invatat ca a chiuli este un sport pe cat de simplu pe atat de palpitant.
Astfel, colectivul clasei mele, cu toate ca nu si-a desfasurat decat o parte din activitati intre gardurile scolii, a fost unul unit.
Dupa terminarea scolii profesionale, am fost indrumat de un prieten sa ma duc la sala. tocmai aparuse trendul. In prezent nu
mi-as putea imagina viata fara sala. In procesul de socializare am dat peste diferite persoane. Dintre cei care mi-au atras atentia
au fost o gasca de dansatori de breakdance de la care am invatat miscari, am impumutat atitudini si impreuna cu care am colorat o mare
parte din timp.
Intr-o zi ca oricare alta, aflandu-ma acasa la un amic am desoperit filmul "yamakasi", de altfel important in evolutia mea. De acolo am aflat
despre o noua arta, arta miscarii, parkour. Fascinat de diplomatia miscarilor si de spiritul nonconformismului, am devenit din ce in ce
mai pasionat de acesta arta. La 18 ani, am patruns mai mult prin ale dansului, intrand in componenta unei trupe de dans cu rezonanta la nivel local,
trupa de dans a Casei de Cultura a Studentilor Galati. Dupa un an de prestatie in cadrul acestui grup, fiind indrumat de familie sa urmez
un curs de modelling am hotarat sa parasesc trupa de dans. Agentia la care m-am inscris pentru curs, mi-a propus sa fac parte din trupa de
dans a acesteia, si astfel am putut continua si cu dansul. Neintelegerile din cadrul agentiei si lipsa de stimulenti au dus la nu mai putin de
7 luni la destramarea acelui tot ce parea perfect. La indemnul propriu ma hotarat da imi axez programul de activitate pe sala si parkour.
Aceasta insiruire a vietii mele pe litere pe hartie e determinata de evenimentul comandoromania. In urma cu o saptamana am vizionat o
reclama la televizor ce mi-a starnit interesul. Am considerat aceatsa competitie o buna oportunitate de a-mi demostra mie in primul
rand ca drumul pe care l'am ales este cel bun. Am trimis un formular de inscriere, am fost sunat, am dat primele doua probe in aceeasi zi,
am obtinut unul din cele mai bune rezultate, fapt cu care ma mandresc, si iata-ma acum punand punct la bibliografia ceruta de organizatorii
acestei competitii. Astept cu nerabdare urmatoarea etapa a acestei competitii .
Acasa 
Mar Mai 29, 2007 7:08 am
